Sari gardul şi rezolvă problema… Sau găseşte o altă soluţie!
O scurtă întâmplare ce mi-a demostrat cât de mult sunt orientată pe “a face” şi “a rezolva” cât mai repede situaţia, în defavoarea găsirii celei mai bune sau simple soluţii. Veneam de la sală, seara după ora 9, obosită dar energizată dupa o zi de lucru plus o oră de spinning. Ajung cu maşina în faţa porţii şi îmi dau seama că nu am telecomanda de la poartă la mine, deci nu pot intra. Poarta închisă, însă soţul şi copilul sunt în casă, deci… nici o problemă! Îmi iau telefonul şi încep să sun; nici un răspuns. Mai sun odată… iarăşi nimic. Încep să mă agit, dar încă nimic periculos; totuşi sunt acasă, trebuie să mă audă. Ies din maşină şi încep să arunc cu pietricele în uşă. Nimic… Strig pe rând numele soţului şi a copilului. Toţi câinii de pe stradă încep să latre, însă cei din casă nu mă aud. Deoarece mă enervez din ce în ce mai mult pe situaţie şi neputinţa mă scoate din sărite, încep să inspectez gardul să văd pe unde pot sări cel mai uşor. Deşi e un gard destul de înalt,