Enjoy and Shine

Let me take you to a ride to an imaginary story... At work, you are trying to prove you are the best, to solve everything is expected from you and more beyond, to be the best in everything you do and manage all the situations with professional excellence. At home, you are trying to be the best mother and wife, the best support for your family, to show them that nothing is impossible for you when it comes to prove who are the most important people in your life. In your social life, you are showing to be a positive person, supportive to your friends, assuring them that you are there no matter what and that you can and will help them if they need you. And even if you are struggling to be the best in all   the areas of your life, something is not good enough; you are not satisfied with the results. You don’t receive the positive feedback you are expecting or don’t achieve the objectives you proposed for yourself at work; because you work too hard, you have very limited time to...

Am văzut întrebarea asta azi pe facebook şi m-a făcut să am o reacţie de genul “hmm… nu m-am gândit la asta, dar e provocator”. Provocator nu din punctul de vedere al răspunsurilor posibile, al filosofiei din spatele ei dacă te gândeşti că fluturii trăiesc foarte puţin, că se transformă din omidă într-o creatură care ne poartă imaginaţia pe aripi; ci din cel al schimbării de perspectivă. Mi-a plăcut deoarece m-a făcut să mă gândesc la răsturnări de situaţie, la creativitate şi moduri noi de a gândi. Extrapolând, cred că putem găsi multe alte întrebări care se înscriu în “outside the box thinking”. Şi nu e important răspunsul, ci faptul că te gândeşti dintr-o altă perspectivă, că schimbi calea bătătorită cu care eşti obişnuit, cu un drum poate neumblat, care te poate duce în locuri noi. Dacă începem să ne întrebăm, uneori întrebări ciudate, stranii, fără un raspuns alb sau negru, vom gasi răspunsuri. Răspunsuri care ne surprind uneori, la care nu ne-am gândit până atunci, deoar...

Într-o vineri dimineaţa... Mă trezesc devreme ca de obicei şi mă pregătesc să merg la serviciu cu gândul la week-end. Mă îmbrac, ajung la serviciu, parchez maşina, opresc motorul şi întind mâna după geanta cu laptop-ul. Nu e... Mă uit în spate pe banchetă, nu e... Offf... am uitat-o acasă. Porneşte maşina, întoarce, fă drumul încă odată până în capătul celălalt al oraşului. E unul din momentele în care de obicei te enervezi şi îţi adresezi în gând nişte cuvinte pe care probabil nu le-ai spune nimănui (de obicei suntem mult mai aspri cu noi înşine decât cu alţii J ). Î n acea dimineaţă însă m-am hotărât să mă simt bine. Am dat radioul mai tare, am deschis geamul de la maşină şi am ridicat privirea din asfaltul din faţă spre orizont. Am început să mă simt bine. Soare, vântul îmi bătea în păr, rock'n'roll-ul de la radio cânta într-un ritm electrizant, mirosul de iarbă proaspăt tunsă pe bulevard a invadat maşina. M-am simţit excelent. Am conştientizat fiecare luc...

Nici una, nici alta. Ambele! Cel puţin asta îmi doresc eu să am. O cariera care să-mi aducă împliniri pe plan profesional, să mă facă să mă simt utilă şi să mă provoace şi un copil care să simtă ca mama lui este cea mai bună mamă din lume. Hmmm! Până acum raspunsul a fost simplu. Dar cum să le faci bine pe amandouă, cum să le gestionezi fără să o neglijezi pe una sau pe cealaltă? Aici începe dificultatea. Ca femeie de carieră, orice cariera ai avea, probabil investeşti mult timp şi energie la serviciu. Ajungi acasă târziu, seara, când copilul tău te aşteaptă plin de energie şi, cum intri pe uşă, te strigă: “Mami, hai să ne jucăm!”. Esti frântă, îţi este foame pentru că ai mâncat doar pe fugă ceva la serviciu şi îţi doreşti să te întinzi pe canapea şi să faci “brainwash” cu un film uşor, care să nu-ţi utilizeze capacităţile intelectuale pe care le-ai stors la serviciu. Ţi se pare cunoscută scena? Daca da, am o veste bună pentru tine. Energia care îţi lipseşte să te mai jo...